Chemați să descoperim Lumea într-o viziune personală, creatoare, ajungem să ne descoperim pe noi înșine. Cuvântul conține tot tiparul existenței celui ce-l scrie, și orice pagină împlinită conține, ca un fel de sumă de crâmpeie holografice, întreaga lume a autorului său: viața sa, întretăiată cu întâmplările lumii... Biografie și istorie... Atestare prin proză, cu avantajul de a înregistra document psihologic, pe lângă document social, politic, ș.a.m.d., tin-zând către scriitura „non-fiction”.4
Căci, cum constata Pablo Picasso, totul este în noi, opera noastră nu e decât un fel de jurnal al vieții noastre, o oglindire în scris a unicei, irepetabilei, propriei noastre ver-siuni de rezumare creatoare a Universului.
M-am hotărât așadar să aștern pe hârtie (și inevitabil să tehnoredactez apoi la computer – suntem în secolul 21 și mileniul 3!) – ceea ce am considerat interesant în destinul meu „modern”, la răscruce de secole și milenii; cu speranța că aceia care vor îndrăzni să citească ce-am scris vor învăța din greșelile, păcatele, ispitele, încercările mele, – și vor profita de realizările, libertățile, avantajele, limpezirile, deslușirile, întâlnirile, destăinuirile și tâlcuirile mai ales sufletești, spirituale, la care am reușit – nu fără mari strădanii – să ajung, urmând îndemnurile la îmbunătățire umană (ˮGood faith and good fate”) ale maestrului Vasile Andru, promotor al isihasmului (de la grec. isihia, care înseamnă liniște), adică meșteșugul creștin al liniștirii.
Așadar, parcurgând calea urmată în literatura română de un Mircea Eliade – cu Memoriile și Jurnalul său de enciclopedic istoric al religiilor; de un Lucian Blaga – cu al său Hronicul și cântecul vârstelor; sau de un N. Steinhardt – autorul celebrului, prodigiosului, misticului Jurnal al Fericirii, – mă încumet, iată, și eu, să aștern pe hârtie câteva repere ale vieții mele. Ele se constituie într-un florilegiu, în nota mea proprie, al destinului meu, situat între arhaic și modern, de fapt într-un modern care-și caută „terapia” și împlinirea – în arhaic.
Urmând celor trei exemple de prestigioase destine dăruite spre luminare posterității, sper ca și rândurile despre destinul meu, mai mult sau mai puțin modern – să-și ajute prezumtivii cititori la luminare, la înțelegere, la îmbunătățire umană