Putem observa linia tradiționalistă conturată de prezentul volum. Dar nu este vorba despre un tradiționalism învechit, ci de acea sursă inepuizabilă caracterizată de Tradiție, Educație, Credință. Și totul este îmbrăcat în aceste episoade de memorialistică a unei vieți dedicate propășirii limbii române și a tradițiilor strămoșești.
Suntem martori-lectori la această mirifică trecere prin timp, alături de autoare, la momentele marcante ale acestui periplu existențial. Ne bucurăm împreună, trăim aceste clipe ce sunt popasuri de aducere aminte în calea umană a uitării. Descoperim lumi descrise cu măiestrie de doamna profesoară Lucia-Elena Locusteanu, persoane care au marcat și existența domniei sale, dar și tineri pe care i-a instruit, educat și format.
Este plăcut modul în care autoarea reușește să formuleze această aducere aminte, ca un prinos oferit celor care i-au trecut pragul existenței sale. Fotografiile și textele alternează într-un mod deosebit, formând o imagine de ansamblu asupra unei existențe de dascăl ce și-a pus sufletul ca jertfă pentru limba română în calea de a forma generații de români care să-și poată manifesta sentimentele în această limbă frumoasă și binecuvântată.
Partea de text literar – formată din capitolele de proză și versuri – aduce același patos din primul volum al acestui ciclu, Trecând prin timp, care poate deveni o trilogie sau, în timp, o heptalogie. Cu aceeași dăruire conturează texte speciale pentru ceea ce reprezintă sufletul limbii române și ideea de dascăl. Fiecare vers, proză scurtă, poem cuprinde, în sine, o povață, un sfat, un îndemn, toate acestea sunt dublate de învățătura că limba română rămâne comoara cea mai de preț a existenței noastre, a celora care simțim, trăim, respirăm românește.
Trecând prin timp – volumul al II-lea – al scriitoarei profesor Lucia-Elena Locusteanu este un omagiu adus a tot ceea ce înseamnă românește în și prin Cuvânt, fiind o trecere și un popas în Timpul Creației.

dr. Victor Constantin Măruțoiu