Autorul recidivează cu un nou volum, sugestiv intitulat Suflet angelic. Este o nouă carte frumos armonizată în vers clasic, cu tentă romantică, ce irumpe numai Iubire. Motivul central al prezentului volum este cel al iubirii, postulând ca și chip al devenirii femeia în toată splendoarea și puritatea sa. În această lume plină de violențe asupra femeilor, acest volum devine un panaceu și un breviar care ne descoperă valoarea, importanța și calitățile femeii, ne arată cum ar trebui să ne raportăm față de aceasta și care este datoria noastră față de ea. Este interesant felul în care abordează autorul această problematizare și este frumos felul în care ne prezintă modul de comportament adecvat într-o societate contemporană. Nu folosește nicio nuanță postmodernă de poetizare, ci alege linia clasică a redării versurilor sale.
Păstrează linia acrostihurilor, introducerea și prezentarea, dar își aduce și omagiul memorial pentru personalități literare românești de marcă, precum ar fi Mihai Eminescu, Ion Minulescu, aceștia reprezentând poeți ce au dedicat numeroase poeme iubirii.
Apare recurent termenul de dor, ca vis neîmplinit, ca rezultat al unei iubiri neîmpărtășite, dar nu un dor care doare, ci un dor - izvor de iubire, de asumare, de reînsuflețire. Este frumos cum poetul loan Cosma ne transpune în lumea sa idilică a iubirii fără reproșuri, acuzații, lamentații, angoase, autoflagelări, care ne arată un model aparte, vrednic de' urmat, de a oferi iubire fără a cere, fără a impune, fără a forța, parcă înfiripând un cuget din Citadela de Antoine de Saint-Exupery, în care tată l-împăratul îi lasă învățătură fiului că a iubi înseamnă a lăsa pe cealaltă persoană să plece și, dacă te iubește cu adevărat, se va întoarce, a iubi înseamnă a oferi și nu a cere, a impune sau a forța. Parcă ar urma un concept biblic, ioneic sau paulin, poate petrin de manifestare a iubirii față de semeni. Este frumos și merituos felul în care scrie loan Cosma, fără a deranja, fără a denigra, fără a dezagrega uman iubirea, ci el construiește, oarecum, un templu de idei al iubirii pentru femeie. într-o lume a contrariilor, a năzuințelor egocentrice, a promovării urâtului și gro¬tescului, loan Cosma vine cu o lecție de curtoazie, de iubire, de model de elogiere a femeii. Poate noi ca oameni am uitat că oferind frumusețe, creăm frumusețe, oferind bine, primim bine și acționăm strigându-ne durerea, aruncând cu tot ce este mai ne-omenesc și așteptăm fericire. întru toate acestea, poetul loan Cosma ne arată calea Luminii, a Cuvântului dedicat iubirii, gravând parcă un chip universal al perfecțiunii feminine. Astfel, deși multe versuri ne arată lipsa împlinirii dragostei în prezentul volum, autorul ne arată că putem fi îndrăgostiți prin manifestarea frumosului și a consecvenței demersului nostru ludic de a cuceri femeia prin tot ceea ce este mai elogios pentru ea, mai frumos, mai bine prin manifestările noastre spirituale și formale, dar care păstrează calea Binelui.