Obiectivitatea științifică impune precizarea că societatea românească a înregistrat și realizări semnificative sau, după cum se va vedea pe parcursul cărții, chiar și miraculoase, dar nu în totalitate statornicite istoric ori integrate sistemic în ansambluri instituționale, locale, județene și naționale relevante ca nivel de civilizație, fiind plauzibil că ea are un anumit potenţial, pe care însă nu și-l valorizează corespunzător, lipsindu-i atât un ceva-anume, apt să o propulseze, cât şi un altceva-anume, apt să o direcţioneze.
Pentru a descoperi acești determinanţi, propunem citito-rului să parcurgem împreună paginile ce urmează.
Dar, pentru a parcurge textul în cunoștință de cauză, trebuie ca cititorul să țină cont că nația română – separată de popoarele civilizate atât prin bariera lanțului muntos, cât și prin granițele impuse de cotropitori, – a fost predestinată înapoierii absolute, și, aflându-se în calea invaziilor barbare, a fost predestinată și pustiirilor repetate, astfel ca El să-i interpreteze trecutul și prezentul prin prisma adevărurilor istorice și a judecăților sociologice.
Cartea, concepută drept o încercare de explicitare socio-logică a devenirii istorice a nației noastre, a fostscrisă prin prisma:exigenţei semantice, de a conferi frazei, alegând riguros cuvintele, virtutea preciziei; exigenţei sintactice, de a conferi frazei, formulând riguros enunţul, virtutea clarităţii; exigenţei eufonice, dea conferi frazei, urmărind riguros armonia, virtutea muzicalității;exigenţeilogice, de aconferi frazei, derulând rigu-ros raționamentul, virtutea adevărului.
Exigențele vizează inclusiv precizia conceptuală, atât prin alegerea substantivelor, dacă au sau nu plural și ce formă au în funcție de număr și gen, cât și pe cea a verbelor, dacă sunt tranzitive, intranzitive sau reflexive,și cum se conjugă.