Existența noastră, delimitată de timpuri pandemice și timpuri de război, în care încercăm să supraviețuim și să ne purtăm datul strămoșesc în minte, inimi, trăire și simțiri, necesită o reînnoire a spiritului, duhului și minții. În acest sens, literatura poate fi calea de vindecare a noastră. Putem să observăm că scrierile sunt medicamente pentru minte, trup și duh. Ele pot vindeca și cele mai ascunse răni ale noastre. Se spune că timpul vindecă; de fapt, el doar acoperă cu uitare traumele noastre cele mai adânci, dar nu le oferă vindecare.
În această linie frumoasă, de vindecare a plăgilor ce se abat asupra noastră, în aceste timpuri vremelnic bolnave, prezentul volum al doamnei scriitoare Maria Mureșan Copil, sugestiv intitulat Frânturi de viață, ne oferă doza necesară de medicament pentru suflet, minte și inimă. Ea reușește să aducă momente deosebite, bine conturate literar, din amintirile sale și în linia frumoasă a țăranului român.
Autoarea împlinește datul creator, nu numai prin creația literară, culturală, ci și prin cea plastică, artistică, reușind, prin picturile sale, să descopere o lume de basm, care deschide porticul inefabilului, al paradisului celest.
Volumul de față, Frânturi de viață, al doamnei Maria Mureșan Copil, ne poftește la o masă rotundă la care să stăm și să tăifăsuim despre viață, despre iubire, despre strămoși și despre devenire, în lumina frumoasă a Binelui, Adevărului și Frumosului.

dr. Victor Constantin Măruțoiu,
membru al Uniunii Scriitorilor din România