„De la sat la oraș şi din uzină în limuzină, povestirile lui Lucian Pop exercită asupra mea o seducție perversă, pe care nu o pot înțelege în întregime. Uneori recunosc un peisaj, alte ori mă ațâță amestecul de candoare și inepție al unora dintre protagoniști, de cele mai multe ori însă dogoarea vine dintr-altă parte. Simt prin și printre rânduri un amestec de sat-oraș și de Transilvanie și universalitate care mă buimăcesc. Suflă peste tot o bonomie combinată cu nostalgii provinciale și năzuințe către aerul proaspăt al escaladării cotidianului.
      Lucian Pop a ajuns la o maturitate artistică și o prolificitate demnă de invidie frățească, stimulativă pentru noi competiții artistice.”
                                                                             
                                                                                                                         Ovidiu Pecican