Subiectul piesei mele de teatru este autentic. La începutul anilor ’70, la București, capitala Ubuland-ului, un pictor a primit comanda să realizeze portretul Tovarășului Nicolae Ceaușescu și, îngrozit de dimensiunea ei politică, a cerut colaborarea unui prieten. După terminarea lucrării, au fost amândoi criticați pentru că Tovarășul... nu avea picioare.
După ani de zile, această aventură suprarealistă, care mi-a fost povestită de unul din protagoniști, mi-a venit în minte și am început să scriu... Iată sursa mea de inspirație.
Adresându-vă aceste câteva cuvinte, mă aventurez să cred că piesa mea de teatru va place publicului, chiar dacă portretului Tovarășului îi lipsește un element atât de esențial... picioarele!