Poezia poate fi un medicament care să vindece o generație, o lume, un univers. Este izvorul de renaștere, care niciodată nu seacă, nu se pierde, ci conferă eterna renaștere a duhului uman. Oferă alinarea cea mult cău¬tată în timp de război, dar și în vreme de pandemie. În cele mai grele timpuri a fost leac pentru umanitate. Este și spiritul ce reconstruiește mereu și mereu limbajul, comunicarea și dialogul necesar bunei dezvoltări per¬sonale și interpersonale, care să clădească o nouă lume a Adevărului, Binelui și Frumosului. În această linie se situează și volumul de debut în poezie al tinerei scriitoare Astrid Isac, intitulat sugestiv Eudaimonia.
Gândit și scris în limba engleză, acesta deschide calea unei rememorări a istoriei Creației și a Iubirii. O reinterpretare modernă a miturilor, simbolurilor și gândirii care au clădit o lume agapică umană. Și o realizează într-un mod autentic, liric și armonios. Prezența a cinci poeme în limba română și a unuia în limba suedeză nu face altceva decât să contureze ideea de universalitate a renașterii iubirii într-un univers poetic aparte, redes¬co¬perit în nuanțe vii, luminoase și pline de har și candoare.
Tânăra poetă Astrid Isac deschide, prin volumul său de debut „Eudaimonia”, aureolarul ținut al Erosului care pășește spre desăvârșirea sa în Agape, ca o marcă de aur alchimic a împlinirii eului revelator liric întru celălalt, întru alter-egoul nostru sublimat teandric.

dr. Victor Constantin Măruțoiu