Acesta fiind preludiul evocării, autorul vorbește despre spiritul Blajului în dimensiunea lui istorică și axiologică. Spiritul Blajului este, în evocarea lui Sorin Blaga, un concept definit, așa cum spuneam, de credință și erudiție, de biserică și școală, într-o conlucrare rodnică și folositoare neamului.
Această conlucrare este expusă prin prezentarea documentată a câtorva momente din istoria culturii românești, în care componenta blăjeană este proeminentă. Prin Școlile Blajului se înscriu în filele istoriei noastre câteva priorități culturale: ideea primului ziar românesc, prima gramatică tipărită a limbii române, primele reviste de specialitate, Arhiv de istorie și filologie a lui Cipariu, Comoara satelor, prima revistă de folclor din Transilvania, primul tratat de geografie universală Icoana lumii de Ioan Rus și altele.
La paginile cunoscute despre Școlile Blajului, semnate de istorici ai învățământului românesc, Sorin Blaga adaugă aportul Blajului la spațiul universitar și academic românesc.
Blajul și-a căpătat un prestigiu între școlile românești și înainte de Marea Unire, dar după această dată și după înființarea Universității Românești la Cluj, Școlile Blajului s-au dovedit o adevărată pepinieră de viitori profesori universitari, la facultățile din Alma Mater Napocensis. Mai ales relațiile Blajului cu Facultatea de Medicină din Cluj sunt expuse detaliat și competent, unele pagini fiind adevărate micromonografii, consacrate unor nume ilustre ale medicinii românești, absolvenți ai liceului blăjean: Iuliu Hațieganu, Octavian Fodor, Nicolae Hâncu ș. a.

Ion BUZAȘI