Șirul de Nuvele pentru un an construiește o comedie/tragedie umană, din zeci de frînturi puse alături. Sentimentele omenești cele mai frecvente, iubirea, ura, dorința de avere, teama, zgîrcenia, spaima de moarte, maternitatea, neliniștea măritișului, depresia vieții banale, răzbunarea neghioabă sînt transpuse în cele mai diferite decoruri din viața italiană modernă.
Volumul al cincilea, Musca, vorbește despre invidia care nu dispare nici în pragul morții, tragicul caraghios al profesorului ignorat, prizonieratul în mizerie din pricina prostiei cu ifose, minciunile unui om cumsecade, sufletul unui copil care e mai curat decît sufletul unui preot, basca de pe cap care valorează cît viața toată, cum poate fi reconvertit un preot la credință, o viață de om care ține mereu de cald, întîmplările unui medic bizar, cartea e mai importantă decît viața, gustul amar al succesului monden.
Luigi Pirandello (1867-1936) a obținut Premiul Nobel pentru Literatură în 1934, pentru că nuvelele sale dovedesc “improvizația lipsită de efort, care le conferă spontaneitate, elan, viață”.