“Ca-n basme-i a cuvântului putere...” Poetul are dreptate: cuvântul poeziei înnobilează spiritul uman, înflăcărează conştiinţele, îndemnându-le convingător la acţiuni energice spre binele umanităţii. De aceea Andrei Mureşanu constată cu justeţe că “poezia a fost şi va fi totdeauna apostolul libertăţii, cu care ea este aşa de strâns rudită”. Vorbind despre trăsăturile specifice ale literaturii române, Tudor Vianu subliniază, printre altele, şi caracterul ei social-militant, iar în strânsă legătură cu remarca esteticianului român, Ion Chinezu consemna în eseul “Gânduri despre Ziua Unirii” că actul de la 1 Decembrie 1918 e plebiscitul ce însumează nu numai adeziunile unei generaţii, ci ale tuturor acelora ce ne-au precedat şi care, nădăjduind şi crezând în această zi, ne-au pregătit-o pe tainicele drumuri ale sângelui, ale graiului şi ale datinilor”. Cuvintele criticului de la “Gând românesc” sugerează o abordare a poeziei transilvane din perspectiva aspiraţiei spre unitate naţională, care este ideea forţă şi totodată tema ei fundamentală.
Din vorbe dăltuite frumos de cronicari “De neamul românesc şi Ţara românească”, ideea unităţii naţionale capătă mai multe şi variate argumente în scrierile reprezentanţilor Şcolii Ardelene, iar în paginile Ţiganiadei lui Ion Budai-Deleanu avem o viziune profetică asupra Unirii, printr-o alegorie înrudită ca formă cu basmul popular.
Andrei Mureşanu, George Coşbuc şi Octavian Goga sunt “grai şi suflet românesc”, poeţi ai unor evenimente decisive în înfăptuirea Marii Uniri: Revoluţia de la 1848, Memorandumul, Războiul de întregire a neamului. Ei au crezut cu putere în ziua măreaţă a unei dreptăţi istorice pentru poporul român. Dintre ei, numai Goga a avut bucuria de a vedea realizat acest vis secular al românilor. Dacă locul său este în galeria marilor bărbaţi ai Unirii, Andrei Mureşanu şi Coşbuc sunt, după spusa frumoasă a lui Eminescu, “sfinte firi vizionare”, precursori ai Marii Uniri. Ziarele şi revistele anului 1918 publică numeroase poezii care celebrează desăvârşirea unităţii naţionale. Alba Iulia devine simbolul împlinirii unui vis de secole.

Ion BUZAŞI