Sunt numeroase aceste temeiuri, unul mai important decât altul, toate la un loc alcătuind fundamentul de granit al edificiului naţional: factorul geografic, factorul lingvistic, factorul etnodemografic, factorul economic, factorul spiritual.
Etnografii nu vor pregeta să sublinieze însemnătatea datinilor şi obiceiurilor drept temei al unităţii spirituale a poporului român. istorici ai culturii nu vor socoti exagerată teza cu privire la însemnătatea circulaţiei creaţiilor culturale de o parte şi de alta a Carpaţilor. Fiecare dintre factorii pomeniţi este îndreptăţit să pretindă un loc de cinste în ierarhia valorilor unităţii. Cel mai îndreptăţit, însă, a ocupa locul fruntaş, deoarece se regăseşte într-un fel sau altul, într-o măsură sau alta în toţi ceilalţi, influenţându-i sau determinându-i chiar, este factorul etnodemografic.
Acelaşi popor, de aceeaşi origine daco-romană, vorbind aceeaşi limbă, de origine latină, creatorul unei culturi populare şi culte unitare, al unor obiceiuri şi datini adânc înrădăcinate în cugetul şi simţirea oamenilor, cu aceleaşi nevoi de îndestulat şi cu aceleaşi posibilităţi de câştigat, locuieşte de milenii întreg teritoriul carpato-dunăreano-pontic.

Acad. Ștefan Pascu