Memoria tiparului. Presa mureșeană în secolul XX. Volumul I 1900-1947

Pentru prima dată avem acum, datorită cercetării întreprinse de Angela Precup, un tablou complet nu numai al apariţiilor şi instituţiilor de presă dintr-o perioadă lungă de timp, dar şi un inventar destul de cuprinzător şi nuanţat – dublat mereu de o perspectivă analitică – al principalelor probleme socio-politice şi culturale aduse necontenit, obsesiv – aş zice – în atenţia publicului cititor mureşan, cum ar fi bunăoară problema identitară, problema limbii (în administraţie sau în şcoli), problema relaţiilor dintre majoritate şi minoritate (mai totdeauna cu accente polemice de-o parte şi de alta) şi încă multe altele. De reţinut mai ales ideea “că în contextul general al presei româneşti, gazetăria Mureşului reprezintă un exemplu relevant pentru studiul evoluţiei comunicării interetnice din perspectiva jurnalismului.” Într-adevăr, mai mult decât în alte zone, “fluctuaţia componenţei etnice” a avut aici ca efect în timp modificarea, uneori surprinzătoare, a raportului minoritate-majoritate. Chiar destinul presei mureşene e legat, într-un fel sau altul, de dinamica acestui raport. Presa a fost întotdeauna în prima linie, şi în momentele calme, dar mai cu seamă în cele tensionate.