A scrie despre un ansamblu folcloric școlar este o adevărată încântare. Nu mulți au avut acest privilegiu, dar și mai puțini i-au simțit pulsul din interior.
Nume predestinat, „Mugurașii”, plăpânzi la început și tot mai profunzi de-a lungul timpului, au înmiresmat cântecele și dansurile străvechi, redându-le nealterate, precum străbunii lor odinioară.
Încet-încet, „Mugurașii” s-au desfăcut, înnobilând inimile celor care-i ascultau, glasul nepereche al instrumentelor muzicale cununându-se cu încântarea auditoriului. Apoi, glasurile fermecătoare ale interpreților vocali și pasul neșovăielnic al dansatorilor formau un tablou feeric, pictat de un pictor cu har.
Cu timpul, unii dintre „Mugurași” au devenit falnici copaci, crengile lor adăpostind alți „Mugurași”, apoi alții…, într-un joc neasemuit de prețios, în care secundele se alungau unele pe altele încântate.
Menirea ansamblului a rămas, însă, aceeași. Numele lui a început să fie cunoscut atât în țară, cât și peste hotare. În umbra acestei deveniri spectaculoase se ascund sute de ore de repetiții, de reveniri și înnoiri, de povârnișuri învinse prin tenacitate și voință, dar, mai ales, prin talentul inconfundabil al micilor artiști
Sunt sigur că unii dintre ei vor duce mai departe spiritul „Mugurașilor”, acela de a se ridica la splendoarea unei interpretări deosebite a folclorului autentic năsăudean, de a-l menține viu și de a-l transmite din generație în generație, având privilegiul ca „istoria lor”, dăltuită în paginile acestei cărți, să apară în anul Centenarului Marii Uniri.

Radu Băeş