Astfel se prezintă și antologia de autor a Poetei Violeta Andrei Stoicescu, sugestiv intitulată Fior desculț, care ni se deschide ca un univers feeric, plin de savoare și sens, de metafore complexe, de imagini descrise cu migala unui pictor ce retușează până la forma perfectă, totul culminând cu un drum al reinițierii noastre spre ceea ce înseamnă devenire, spre ceea ce înseamnă ființare întru adevăratul sens al cuvintelor.
Dialogul cu cititorul devine viu, reanalizând toate perspectivele de întruchipare ale versului, restaurând chipul lăuntric al spiritualității umane. Reușește Poeta să reîncadreze structura binelui, prin metamorfozare, într-un timp al degradărilor umane, ceea ce nu este un lucru facil, și redă lumina cuvintelor întru acel dans de exorcizare al cuvintelor. Și totul se îmbracă în haina harică a Poeziei.
Este frumoasă aria de teme și de idei reflectate în minunatele poeme ale scriitoarei. Ne surprinde plăcut prin compoziție, prin metaforizare, prin re¬da¬rea senzațiilor și a trăirilor ce ne determină să o urmăm în acest pelerinaj al Cuvântului poetic. În sine, acesta este viață și devenire, trăire și ființare, este totul și toate, căci ne deosebește de toate creaturile, ne însuflețește cu har și cu darurile de a comunica, de a conlucra, de a înțelege și de a fi înțeleși. Nu ne rămân multe de argumentat, ci de trăit, de simțit, de înțeles. Aceasta este direcția în care se îndreaptă prezentul volum, antologie de autor, care, sincer, ne frapează prin maturitatea poeziilor și a esteticii poetice a acestuia.