Dincolo de ieri

Dacă răsfoieşti trecutul în lumina de azi şi cu ochii tăi de acuma, imaginile şi înţelesurile se modifică, se îmbracă adesea în alte haine, cu alte culori, se aşază aproape de altă realitate, de altă lume care, poate, n-a existat niciodată aşa cum ţi se înfăţişează astăzi. Trecutul intră în amintire cu chipurile lui adevărate, dar şi cu umbrele lui. Viaţa de ieri, toată viaţa de ieri devine o permanentă interpretare, o suită de desfăşurări în care te întâlneşti cu tine cu asupra de măsură şi, totodată, nu te regăseşti destul. Chiar şi cei neînzestraţi cu multă imaginaţie adaugă, şterg, interpretează, mereu însetaţi de adevărul adevărat. Nu eşti în stare să faci cu gândul fotografii perfecte şi să le păstrezi ca atare în zestrea ta adâncă. De multe ori, gândul a fost harnic, mâna a fost ascultătoare şi urmele întâmplărilor parcă s-au păstrat neschimbate lângă paşii celor care le-au lăsat.