Lucrarea nu are pretenția de a fi exhaustivă, este doar o culegere de cuvinte și orice nouă semnalare e binevenită. Listei de cuvinte, inclusiv cuvinte vulgare, i-am adăugat în chenar, acolo unde era potrivit, câteva ele¬mente de cultură și civilizație, precum rețete de mâncăruri și dulciuri tradiționale, poezii pentru copii, cântece de leagăn, proverbe, ziceri, chiar textul unui cântec (Leneșul), pentru a scoate în evidență că aveau și simțul umorului, dar mai ales se impunea să semnalez arta „scarpeților”, meserie practicată de femei, și a prelucrării pietrei, meseria ce i-a adus pe italieni prin aceste locuri.
Poate ar fi interesant de știut cum a evoluat același dialect de origine în alte zone ale României, în comunitățile italiene din Moldova, Oltenia sau Transilvania, iar acest Cuvânt-înainte este și o invitație pentru unitatea italienilor din România și încercarea de a salva ceea ce mai poate fi salvat din cultura comunităților locale. Celor care nu mai vorbesc limba maternă poate că acest Vocabular le va trezi amintiri din copilărie, când vorbeau par talian cu părinții și bunicii lor, chiar dacă printre amintiri își va face loc și vreo întâmplare când tocmai de aceea erau ținta unor răutăți din partea tovarășilor de joacă sau a unor discriminări ale adulților pe care, cu siguranță, le-au iertat.
Tuturor cititorilor, o urare de bine și de bună vecinătate, indiferent de limba în care se exprimă pentru a-și exterioriza durerea sau bucuria, limba sentimentelor fiind unică și aceasta trebuie să primeze în spiritul său cel mai uman.

Autoarea