Dezbinarea românească. O abordare sociologică
(Am convingerea - pe care o exprim, asumându-mi toate consecințele! - că ne aflăm în fața operei celui mai mare sociolog român de azi și de ieri. De-ar exita un Premiu Nobel pentru sociologie, l-ar merita cu prisosință.)
Florin Constantiniu
istoric, membru al Academiei Române
După mai mult de 1900 de ani de creştinism, populaţia dobândise morală creştină, comunismul însă, propagând ateismul, i-a provocat decăderea morală;
După reformele agrare (1864,1921), populaţia dobândise spirit de proprietate, comunismul însă, impunând proprietatea colectivă, a inoculat indiferenţa colectivistă;
După decenii de evoluţie spre prosperitate, populaţia îşi însuşise cultul muncii, comunismul însă, ca regim al tuturor şi al nimănui, a stârnit şmecheria chiului lui şi a furtişagului.
Este astfel incontestabil că regimul comunist a provocat fractura istorică a societăţii, între societatea, populaţia şi omul de până la comunism şi de după nemaiexistând absolut nicio legătură, ceea ce înseamnă că regimul comunist, în "opera de formare a omului de tip nou" a distrus absolut toate calităţile umane, constituite istoric, în locul lor inoculând cele mai imprevizibile monstruozităţi, fără să fi insuflat vreo calitate, fiind plauzibil a se afirma că acest regim a decerebrat, cel puţin din punct de vedere al inteligenţei emoţionale, societatea românească.
Nicolae Grosu: S-a trecut de la comunismul de clan la capitalismul de gaşcă... de aici jaful şi dezbinarea din societate
În cadrul Târgului Gaudeamus, 2015, dl. Nicolae Grosu, profesor de sociologie la Facultatea de Medicină, Bucureşti, a avut cea de-a doua lansare a cărţii ”Dezbinarea românească”, coordonată de dumnealui şi scrisă împreună cu Ionel Dănciuc şi Vasile Gogonea, la Editura “Ecou Transilvan”.
Volumul este continuarea cărţii publicate în 2014, la aceeaşi editură, ”România sub invazia mârlăniei – o alertă sociologică”, carte, pe care istoricul Florin Constantiniu nu ezită să o aprecieze ca fiind “opera celui mai mare sociolog român de azi şi de ieri”.
În ”Dezbinarea românească”, dl. prof. dr. Nicolae Grosu face o analiză comparată între starea morală, socială şi mentală la nivel de individ şi societate, dinaintea celui de-al doilea război mondial (dinainte de comunism, mai exact) şi de după comunism.
Astfel, înainte de venirea comunismului, omul avea conştiinţă dată de morala creştină şi identitate dată de simţul proprietăţii şi cultul muncii. După comunism, în locul moralei creştine a apărut propaganda ateistă, indiferenţa colectivită, şmecheria chiulului şi a furtişagului.
Profesorul Nicolae Grosu a precizat pentru Epoch Times că aşa-zisa economie de piaţă de după 89 este grevată de ”un mod echivoc, pervers de a se face reforme şi o tranziţie interminabilă de democraţie de dezmăţ şi economie de jaf, ceea ce arată că evenimentele din decembrie 89 a fost o lovitură de eşalon prin care s-a trecut de la comunismul de clan la capitalismul de gaşcă”. De aici jaful şi dezbinarea din societatea românească, explică sociologul.
După mai mult de 1900 de ani de creştinism, populaţia dobândise morală creştină, comunismul însă, propagând ateismul, i-a provocat decăderea morală;
După reformele agrare (1864, 1921), populaţia dobândise spirit de proprietate, comunismul însă, impunând proprietatea colectivă, a inoculat indiferenţa colectivistă;
După decenii de evoluţie spre prosperitate, populaţia îşi însuşise cultul muncii, comunismul însă, ca regim al tuturor şi al nimănui, a stârnit şmecheria chiulului şi a furtişagului.
Este astfel incontestabil că regimul comunist a provocat fractura istorică a societăţii, între societatea, populaţia şi omul de până la comunism şi de după nemaiexistând absolut nicio legătură, ceea ce înseamnă că regimul comunist, în "opera de formare a omului de tip nou" a distrus absolut toate calităţile umane, constituite istoric, în locul lor inoculând cele mai imprevizibile monstruozităţi, fără să fi insuflat vreo calitate, fiind plauzibil a se afirma că acest regim a decerebrat, cel puţin din punct de vedere al inteligenţei emoţionale, societatea românească.
„Cartea încearcă un diagnostic al societaţii româneşti şi un proiect de prescripţie terapeutică.”
Doctor Mihai Isbăşescu
„Aşadar, societatea românească fiind caracterizată de dezbinare, specifică stadiului de populaţie, nu de unitate, specifică stadiului de popor, relaţiile sociale dintre români sunt – inclusiv la nivelul elitelor (autorităţi, manageri, medici, profesori, preoţi) sau în raport cu acestea – de repulsie, de batjocură şi de jecmăneală, rezultând că viaţa românului este tocmai din cauza românilor o necurmată suferinţă şi că deci, cei mai înverşunaţi duşmani ai românului sunt chiar românii şi că cel mai antiromânesc comportament îl manifestă românii înşişii.”
Prof. dr. Nicolae GROSU
„Am simțit că trebuie să îmbrac vestimentația elevată a «galei împărăteşti» pentru a oferi un răspuns adecvat la «provocările» intelectuale ale distinsului meu coleg de facultate, prof. univ. dr. Nicolae GROSU, un remarcabil şi neobosit condeier care scrutează cu «ochiul minţii» marile resorturi sociologice ale societăţii noastre de ieri şi de azi, pentru a decripta neverosimila traiectorie pe care se înscrie o societate românească parcă aflată într-o perpetuă tranziţie!”
Profesor Vasile GOGONEA