În ruinele bisericii de la Doamna Chiajna, în interiorul fără cupolă, creștea o iarbă înaltă și printre firele ei se mai găseau și boabe de porumb. O bibilică rătăcită dintr-o ogradă învecinată, tot umblând după boabe, a dat de o nișă ascunsă în absidă.
Deodată a descoperit printre dărâmături o biblie veche, originală și medievală, care era deschisă la pagina 33. Deși bibilica ciugulise până la ora actuală o sumedenie de boabe, totuși nu știa o boabă de latină și nici de slavonă.
După o încercare nereușită de a ciuguli neumele de pe un portativ muzical în două dimensiuni, se dedică cu abnegație unei acțiuni de natură spirituală, și cu un efort suprabibilical să înceapă să se bâlbâie pe biblie, în mod cursiv, și chiar ombilical.
Deodată se iscă o ploaie de bibiluri de mărgean, de mărgăritare și chiar de corale. Dintr-o orgă imaginară și imposibilă a țâșnit spontan un Choral de Bach sub formă de pârâu, care a început să curgă în interiorul bazilicii.