Teatrul nu mi-a displăcut, dar filmul l-am iubit. Îmi place să privesc teatru, dar filmul îmi place să-l fac. Eu sunt o cinematografistă!”, asta ne spunea Draga adeseori, atunci când vorbea despre meseria ei. Deși, aparent, lăsa impresia că nu-i prea place să vorbească despre anii când era în atenția publicului („Ce-a fost, a fost. A trecut. Ce rost are să mai vorbim?”), era suficient să-i „stârnești” aduceri-aminte despre spectacolele în care a jucat pe scena Naționalului bucureștean, ori despre filmele în care a fost distribuită, ca imediat să înceapă șirul poveștilor și întâmplărilor trăite de ea pe scenă sau pe platourile de filmare. O făcea cu umor, chiar dacă unele dintre întâmplări nu erau tocmai comice, dar, uneori, și cu sarcasmul care o caracteriza și de care nu ne cruța nici pe noi, cei apropiați ei, pentru că, spunea și credea ea, „Prietenii adevărați rezistă la since-ritatea ta; cei prefăcuți te vor părăsi dacă le spui adevărul, sau te vor urî.”
Plecând, Draga ne-a lăsat nouă cel puțin o moștenire de mare preț: fotografii, pagini de jurnal, scrisori, manuscrise. O parte dintre acestea le-am folosit într-un volum apărut la doar câteva luni de la trecerea ei la cele veșnice.
Din bogatul fond fotografic de care dispunem, am ales pentru cartea pe care o țineți în mână câteva dintre momentele reprezentative, așa cum au fost ele imortalizate pe hârtie fotografică, din drumul artistic al Dragăi Olteanu Matei, atât în teatru, cât și în cinematografie.
În demersul nostru de a prezenta o cronică în imagini a activității artistice a marii actrițe, ne-a fost de un prețios ajutor Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București, care ne-a pus la dispoziție mai multe fotografii din arhiva instituției, câteva dintre ele aparținând marelui artist fotograf Ion Miclea.
Ne-am gândit că pentru cei care vor parcurge paginile acestei cărți nu ar fi lipsit de interes să afle, la rândul lor, câteva povești, amintiri sau întâmplări legate de spectacole de teatru sau filme în care a jucat Draga. Așa că pe alocuri le puteți citi, așa cum ele au fost scrise sau povestite de către actriță.
Nota Draga undeva: „Nobilul actor Mihai Popescu, profesor la Facultatea de Actorie a Institutului de Artă Cinematografică, prin 1951, ne spunea nouă, studenților săi din anul întâi, că «niciodată nu poți vorbi despre valoarea unui actor până nu vezi cum își încheie cariera».”
Sperăm ca toți cei care au iubit-o și au apreciat-o pe Draga Olteanu Matei și vor intra în posesia acestei cărți să-și aducă aminte de o parte din rolurile cu care actrița a înnobilat teatrul și filmul românesc, într-o carieră pusă sub semnul succesului de la debut și până la ultima apariție în fața publicului.

Liviu Mihăilă
Ion Moldovan