Nu e uşor să şlefuieşti şi să pui în faţa semenilor o oglindă cât mai fidelă a faptelor petrecute pe parcursul câtorva secole, de la întemeierea şi atestarea localităţii până în zilele noastre, când parcă evenimentele dobândesc mai multă claritate şi putinţă de înţelegere corectă, deşi deseori perspectiva are şi aspecte insuficient luminate sau devine lacunară din lipsa unor date pentru care nu deţinem documente nici în arhiva de familie şi nici în colecţii muzeale ori în lucrări ştiinţifice publicate de-a lungul anilor.
Eforturile lui Augustin Neaga sunt apreciabile în investigarea trecutului localităţii Ciocotiş, păstrând cumpăna dreaptă în interpretarea lor, evocarea sentimentală şi subiectivă dând doar culoare locală şi stârnind efluvii sufleteşti menite a crea emoţii în inima cititorilor, mai ales în rândul celor care sunt fii ai satului. Aşadar, de la inima autorului la inima documentelor se creează un flux emotiv care face ca monografia să fie parcursă ca o carte de istorie trăită, reflectată, credem, cu impact în demnitatea şi conştiinţa ciocotişenilor, cărora Augustin Neaga le mulţumeşte pentru sprijinul acordat ca „să nu se piardă istoria acestui frumos sat”. Şi convins de insuficienţa mijloacelor şi de limitele documentării, întrucât „Multe se mai cer scrise şi cred că se vor mai scrie, căci aceste locuri frumoase au ascunse taine ce se cer căutate” şi în viitor, de reprezentanţi ai altor generaţii care vor păstra şi purta în lume mândria de a fi ciocotişan, adică, de acolo de unde soarele se vede dimineaţa răsărind peste crestele naturale ale muntelui Şatra, nimbând veşnicia satului şi măreţia legendară a istoriei sale.

Augustin Cozmuţa