Copile, dacă vrei să afli unde este țara unde s-a născut iubirea și cum s-a întâmplat acest lucru fantastic, trebuie să afli mai întâi povestea din spatele poveștii.
Ascultă!
Există pe acest pământ o țară, între Polul Nord și Polul Sud, pe un meridian nenumit, învecinată cu Marea Fără Nume, o țară fără granițe. Plaiurile ei se întindeau cât priveai cu ochii, locuitorii acestei țări puteau merge nestingheriți în toate colțurile lumii, reveneau însă, întotdeauna, pe tărâmurile lor, pentru că ei aparțineau acestei lumi fantastice, o lume de poveste în care basmele prind viață.
Țara fără granițe era frumoasă, bogată, cu râuri, ape limpezi, izvoare, o mulțime de viețuitoare. Toate felurile de păsări cantătoare se regăseau aici, penajul lor, era o paletă încântătoare de culori de la care greu îți puteai muta privirea. Trilurile lor se auzeau din depărtare. Mireasma florilor se simțea de la mii de kilometri distanță. Lângă păsări întâlneam milioane de fluturi, care, mângâiau în zborul lor suav, lanurile imense de grâu auriu, câmpii îmbrăcate cu flori multicolore și dealuri acoperite cu brazi.
Oamenii erau harnici și muncitori, roboteau din zori până seara în asfințit. Copiii, cei mici se jucau, râdeau si chicoteau, iar cei mărișori, mergeau la școală. Ai fi zis că era totul numai lapte și miere, adică bucurie permanentă, dar copile, ascultă în continuare povestea pentru că lucrurile nu stăteau deloc așa.