Se spune că era odată, ;
Cum nu mai fost-a niciodată –
Că altfel, nu s-ar fi zvonit
Și nici nu s-ar fi povestit –
Pe când plopșorul făcea pere,
Pe când răchita făcea mere,
Când urșii-n cozi se încontrau,
Lupii cu mieii se pupau,
Zicând că ei s-au înfrățit
Când purecii s-au potcovit-
Precum găsiră ei cu cale –
Cu nouă șinouă de ocale
De fier, numai la un picior
Și până-n cer săreau, ușor,
Ca să ne-aducă nouă vești
Din ceruri, precum și povești.
Pe-atunci, umblau muștele-n cete
Și scriau versuri pe perete.
Toate sunt drepte, cum se vede
E mincinos cel ce nu crede..