În acest sens cărțile devin lumina care risipește întunericul acestor timpuri. Și prezentul volum „Grădina Fermecată a Fluturelui Regal”, realizat de o echipă profesorală inimoasă, compusă din Adriana CRISTEA, Daniela MARCU, Maria MEDAN, Mirela LAZIA și Rodica FELECAN, aduce în fața noastră povești pentru copii și părinți. Vorbind despre o asemenea carte, nu putem să nu observăm faptul că ea este foarte bine realizată, încadrându-se în toate cerințele necesare îndeplinirii unui asemenea proiect. Nu este ușor să scrii pentru copii și să adaptezi cartea, astfel ca ea să se poată adresa atât copiilor, cât și părinților. Mai ales în aceste vremuri în care ne aflăm și care necesită scrieri care să construiască generația de mâine, sunt binevenite asemenea realizări. Este dificil să conturezi armonios o carte pentru copii în care să coexiste povești, proze scurte și poezii. Trebuie să știi, ca un alchimist, dozajul necesar pentru a ieși totul perfect. Și prezentei echipe le reușește acest lucru.
Universul descris de acest volum este cel al lumii necuvântătoarelor, care primesc atribute umane. Iar în centrul acestuia se află cartea, cuvintele și biblioteca. Desigur, vom găsi bufnițe, șoricei, motani, păsări de tot felul și insecte, iar în centru tronează falnic Fluturele Regal. Este interesantă această alternanță între bufniță și fluture, între inteligență și gingășie, între perspicacitate și supraviețuire, între minte și simțire. Autoarele au ales foarte bine aceste simboluri pentru a descrie cele două brațe ale copilăriei, ca și creuzet al devenirii umane: inteligență și gingășie. Dar, dacă ar fi să ne gândim mai bine, am realiza că ambele elemente din lumea necuvântătoarelor, atât bufnița, cât și fluturele reprezintă simboluri ale înțelepciunii, doar că unul se referă la minte, pe când celălalt simbol la simțire, trăire. Și astfel avem alegoria perfecta a omului, unirea filocalică dintre minte și inimă.
Zâna Fluturilor pare a fi modelul cadrului didactic, cel care le duce pe tinerele vlăstare pe calea cunoașterii, a cărților, a lumii inefabile a cuvintelor. Nu poate lipsi nici mediul faunei, al florei, a tot ceea ce înseamnă frumos în lumea ce ne înconjoară. Și iarăși simbolul simțirii, al gingășiei, reprezentat de data aceasta de către ghiocel. Și vine și zona păsărilor, care oferă un alt element symbolic al gingășiei, al trăirii după duh, vrabia. Și peste toate se întinde armonic și haric curcubeul, ca semn al împlinirii, al legământului haric și veșnic dintre Dumnezeu și Om.

Dr. Victor Constantin Măruțoiu