Calendar de amurg (75)

                             Crezul meu literar
Cărțile se scriu pentru a fi citite. Iar dacă cea mai frumoasă și de folos zăbavă este cititul, atunci menirea cărților
este de a-i ferici pe cei care se apleacă asupra lor. Se pare că, la fel ca și în alte cazuri, și eu port dorința de a relata fapte și stări sufletești pe care le-am trăit ori le-am văzut trăite, menite să adauge ceva, cât de modest, la zestrea de memorie a neamului meu (țărănesc!). Speranţa de a fi citită, măcar de cei care mă cunosc, s-a așezat în sufletul meu, așa cum s-a cuibărit acolo și îndoiala.

Autoarea