Întocmai ca un priceput şi harnic gospodar care în senină şi aurie toamnă, pe vremea recoltării, ajuns spre capă-tul postatei, priveşte în urmă cu mulţumire spre ogorul în-cărcat de rod, aşa profesorul Nicolae Dan, la o vârstă de invidiat, ce bate la poarta a nouă decenii, cu minte sănătoasă în corp sănătos, ne face cunoscută şi aduce în actualitate, cu mândrie şi satisfacţie, lunga sa călătorie prin viaţă. A traver-sat o perioadă cu mari frământări sociale şi cu schimbări ne-aşteptate. Nimic nu mai e acum ca în anii copilăriei sale. Din bogata sa experienţă de viaţă, că a trecut prin multe, doreşte să împărtăşească şi altora spre a le fi, poate, de folos.
Cartea, deşi are un caracter personal, individual, este în acelaşi timp fresca veridică a unor vremuri şi a unei întregi colectivităţi umane din câmpia Transilvaniei.
Subintitulată Memorii, încă din primele pagini autorul deapănă cu nostalgie dulci amintiri din anii copilăriei unui băiat crescut la ţară în preajma oilor şi a vitelor din ogradă, contribuind, de mic, la treburile gospodăreşti, lucru firesc pentru copiii de la sate din acea vreme. La şcoală în clasa întâi şi a doua se scria pe tăbliţă cu stil. Mulţi copii prindeau dragoste şi plăcere pentru învăţătură sub atracţia şi presti-giul şcolilor Blajului.

Ioan Bembea