Cartea de față este povestea drumului dezvăluirilor, al iluminării, începând de la perceperea gustului existenței din clipa trezirii la conștiența de „a fi” o anume ființă pe această planetă – până la ființa absolut complexă, purtătoare de „minuni” ascunse în adâncul ei – este drumul pavat cu semne de întrebare, un drum îmbibat cu fantezii, cu bucurii, cu dureri și speranță. Drumul către esența ființei este unul anevoios, încâlcit și greu de realizat, căci, după ce ai fost învățat, de la nașterea ta încoace, să te descurci, să te acomodezi în lumea exterioară, trebuie să o „abandonezi”, percepând-o spiritual ca fiind ireală (căci tot ce e trecător nu are adevăr în sine – nu dăinuie), spre a te putea dedica pas cu pas perspectivei misterului din tine, comparabil cu o floare cu mii de petale, pe care le poți culege doar una câte una, ca să fii în stare să deosebești adevărul de iluzie.
Este o călătorie în timp, din exterior spre interior, al personajului principal Felix Emanuel, prin mozaicul trăirilor sale, de la timid germinate fațete ale credinței într-un Creator, până la sesizarea verosimilității și plauzibilității intuiției ca instrument spiritual de detecție, extrem sensibilizat prin bogata sa experiență de viață revărsată în convingerea prezenței lui Dumnezeu în noi, vizând prin totală dăruire identificarea desăvârșită cu El.
După o lungă fericire cu mici reparaturi estetice, se sparge în final clepsidra freneticului vis, dezvelind la urma urmei penumbrele slăbiciunilor naturii umane, înfeudată în parte totuși de puterea prejudecăților și aparențelor, care parcă tronează peste toate cele ale lumii...
Dar omul, ființa spirituală nu aparține cu adevărat acestei lumi, căci sufletul lui își trage seva din lumina adevărului – Dumnezeu – Creatorul și Stăpânitorul a tot ce este, provine din El și se reîntoarce în El.
Este mereu nesfârșita, întemeiata speranță și credință în împlinirea revederii și a reîntregirii cu El, la exitusul din această dimensiune cu unica ei telurică frumusețe!...

Vasile Tărțan