În urmă cu câțiva ani, am publicat o carte despre vremea copilăriei, vreme în care am fost cu adevărat fericit, vreme în care fericirea nu era doar o noțiune abstractă golită de conținut. Pe-atunci, fericirea era plină de miez, lipsită de griji, „întristată” doar de vălul înserării care se așternea prea repede peste ziua prea scurtă în care n-ai izbutit să te joci suficient, să pui în practică toate năzbâtiile ce îți treceau prin cap, descoperind lumea prin propria experiență, chiar cu riscul pedepsei inevitabile de a fi „pus la colț” sau de a fi privat de libertatea jocului afară, cu ceilalți copii, timp de o zi-două, în funcție de „gravitatea” prostioarelor săvârșite.
Așadar, nu am realizat întâmplător acest demers literar.
Scopul publicării cărții de față a fost acela de a oferi tinerilor de astăzi posibilitatea de a pătrunde în viaţa de altădată a părinţilor lor, învăţând din experienţa celor vârstnici.
De aceea, cred că aceste schițe inserate în prezentul volum oferă „termenii de comparaţie” de care au nevoie pentru a putea face o analiză cât de cât corectă între ceea ce a fost şi ceea ce este, în vederea anticipării şi modelării a ceea ce va fi.

Ioan CIORCA