Filosofia critică a „școlii de la Frankfurt” este de mult în istoriile filosofiei secolului al XX-lea și ale secolului actual, iar conceptele și teoremele ei se studiază asiduu în universitățile și institutele de referință de pe glob. Nu există școală de filosofie, sociologie, psihologie, comunicare, lingvistică, demnă de acest nume, care să nu se raporteze la scrierile semnate de Horkheimer, Adorno, Marcuse, Benjamin, Fromm, Habermas. A cunoaște aceste scrieri este mult peste nivelul oricărui snobism – anume o preocupare profitabilă sub aspect cognitiv, fără de care mari fragmente și corelații hotărîtoare ale realității rămîn ascunse. Cunoașterea cercetărilor „școlii de la Frankfurt” este un bun indicator al gradului de rafinare a interogațiilor dintr-o cultură filosofică, artistică sau pur și simplu civică.
Scrierile „școlii de la Frankfurt” se bucură de un asemenea interes ridicat încît valul studiilor și monografiilor ce li se consacră nu scade deloc odată cu trecerea timpului. Dimpotrivă, la monografii teoretice publicate în diferite țări (vezi, de pildă, în ultima vreme elocventa carte a lui Jean Michel Palmier, Walter Benjamin. Une itinéraire théorique, Les Belles lettres, Paris, 2010, 526 p.) se adaugă tot mai multe biografii de cea mai mare cuprindere (dintre care amintesc doar, cu titlu exemplificativ, pe cea mai recentă, cartea lui Stefan Müller-Doohm, Jürgen Habermas. Eine Biographie, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2014, 750 p.). Aderînd la concluziile lor sau opunîndu-le alternative, cu analizele „școlii de la Frankfurt” orice tradiție de filosofare ce se respectă pe sine interacționează.
Sub astfel de auspicii, cu volumul de față pun la dispoziția cititorului rezultatele cercetării pe care am dedicat-o, începînd cu mulți ani în urmă, operei reprezentanților filosofici principali ai „școlii de la Frankfurt”. Este cea mai amplă examinare consacrată în România vestitei școli. Prin forța lucrurilor, examinarea ne plasează în mediul dezbaterilor internaționale din prima și a doua jumătate a secolului al XX-lea, care a fost altul decît cel actual. Examinarea vine însă pînă în zilele noastre, cunoscuta școală continuînd să fie activă grație multor gînditori de primă mărime din anii noștri. Nu i-am cunoscut personal pe cei din prima generație de reprezentanți ai „școlii de la Frankfurt”, dar am studiat scrierile lor, chiar la Institut für Sozialforschung de pe lîngă Universitatea din metropola de pe Main. L-am cunoscut pe Jürgen Habermas, căruia îi datorez enorm în evoluția mea.

Andrei Marga