Un nou volum, cel de față, își așteaptă nerăbdător cititorii, pentru a-i pune în legătură cu autorul și cu lumea sa „ca voință și reprezentare” – am putea spune parafrazându-l pe filosoful german Schopenhauer. Fiindcă volumul de față, intitulat „Dincolo de tunel – Peripețiile noastre”, este o colecție de întâmplări personale și ale fratelui, izvorâte din propriile voințe și percepute a fi valoroase din mai multe perspective. Întâmplările întrepătrunse de umor savuros își arată însemnătatea prin aceea că sunt amintiri, bune de depănat iarna la gura sobei ori vara la umbră, sub un frunziș des, copiilor, nepoților, altor rude, prietenilor. În al doilea rând, peripețiile au un aspect gnomic, moral, finalurile acestora constituindu-se în tot atâtea învățăminte folositoare pentru viață. Și, în al treilea rând, contextul istoric în care evenimentele povestite sunt încadrate își dovedește utilitatea prin sa-tisfacerea curiozității unei abordări comparative a ceea ce este cu ce a fost. Să conchidem că este întotdeauna benefic să avem amintiri, că este util să cunoaștem istoria și că este întotdeauna avantajos să cunoaștem cum trebuie să ne comportăm în lume, învățând mai degrabă din experiența altora, decât din a noastră, care poate fi în eroare.
Peripețiile eroilor pornesc de la școala generală și-și urmează depănarea prin parcurgerea unor memorabile și extrem de personale episoade ale vieții.
Cred că lectura peripețiilor domnului Mircea Roșa și ale lui Filimon este una dintre condițiile necesare pentru a simți și înțelege viața așa cum este, adică nici mai mult, dar nici mai puțin decât viață.
Îmi doresc să mai citesc în viitor și alte peripeții, ceea ce cred că se va întâmpla. De aceea, îi doresc scriitorului multă sănătate, liniște și putere de muncă!

Emil Pop