Muguri transilvani. Haiku

Tot mai mult se pune accentul pe transdisciplinaritate, interdisciplinaritate și ceea ce ne unește, ceea ce nu este un lucru negativ, ci ne face mai europeni, mai comunicativi și ne îndreaptă spre ceea ce avem în ființarea noastră, de a fi comunicativi unii cu ceilalți. În acest sens și genul de poezie cu formă fixă haiku pare să prindă rădăcini și în Europa. Poate fi un pod peste culturi, de frățietate, o apropiere de schimb cultural și identitar, dar și de exemplificare a ideilor poetice proprii. Deseori, s-a întâmplat ca poeziile scurte europene din perioada modernă și post-modernă să fie catalogate greșit ca haikuuri. Trebuie privită, în esență, acest gen de poezie japoneză, cu formă fixă, cu anumite caracteristici stricte, cu formă (3 versuri), cu împărțire silabică (5, 7, 5 silabe), cu o anumită trăire manifestată, uneori ca o respirație, uneori de moment, uneori profundă.
Având această situație, este interesant cum poetul Ionuț Țene face un lucru determinativ: preia forma de haiku și o exemplifică prin datul și trăirea transilvană, românească. Și își asumă acest dat, dorind să unească forma de redare și de însuflețire specifică japoneză cu trăirea pur transilvană, românească. Și reușește, într-un mod frumos, să dea acel iz ardelenesc, lecturând aceste haiku-uri din prezentul volum, sugestiv intitulat „Muguri Transilvani”, să simțim parcă mirosul câmpului și al fânețelor transilvane, să pășim alături de moți, să gustăm din apa de izvor, să revedem cu ochii minții, dar și ai sufletului istoria acestui meleag binecuvântat de Dumnezeu.
Temele sunt variate, de la istorie la credință, de la natură la trăire, de la clipa efemeră a vieții la imaginea comemorativă a prietenilor. Toate se adună ca într-un Pantheon al ideilor, al cuvintelor, al poeziei.
„Muguri Transilvani” ne deschid fereastra unui nou paradis, cu trăire românească, plin de istorie, de ethos popular și tradițional, dar și de elemente definitorii ale credinței noastre strămoșești. Este un far plin de lumină, de credință, de har, atingând sufletele și mințile noastre cu note poetice de pură existență și trăire.

Victor Constantin Măruțoiu,
membru al Uniunii Scriitorilor din România