
Omenirea s-a îndepărtat mult de Dumnezeu, mergând într-o direcţie greşită, cea a decăderii morale, etice şi fizice. Din păcate, trăim vremuri tulburi în toate privinţele şi sub toate aspectele. Unii spun că ar fi vremurile de pe urmă, adică ar urma Apocalipsa. Alţii se grăbesc în a vesti sfârşitul lumii. Dacă ne uităm în secolele care au trecut de la crearea lumii, vom observa faptul că omenirea a trecut de nenu¬mărate ori prin situaţii de criză, prin războaie, cataclisme, cutremure, fenomene meteorologice extreme etc. Bineînţeles că lumea de astăzi nu mai seamănă cu cea dintru început, ea a suferit transformări şi schimbări radicale. Numai dacă ne gândim la faptul că lumea creată de Dumnezeu, cu toate ale ei, inclu¬siv omul erau neprihănite. Exista o deplină armo¬nie între om şi Dumnezeu, între om şi om, între om şi natură, iar starea de fericire a Raiului urma să fie extinsă pe tot pământul, sporind până la starea de împărăţie a lui Dumnezeu.