Mari actori, pe scena eternității. Actori celebri, în ansamblul funerar monumental Șerban Vodă-Bellu

- Domnule profesor, a apărut recent o carte despre memorie, despre recunoștință, despre valorile teatrului nostru, ale filmului, sub o altă formă decât cea cunoscută. Acești oameni nu mai sunt astăzi printre noi, dar ei vor rămâne printre noi atâta timp cât le vom dărui amintirea noastră, cât timp vom ajunge și în preajma mormintelor lor, semnul considerației noastre prezente. I-ați cunoscut pe mulți dintre ei, le-ați fost prieten, i-ați îmbrățișat după spectacole, de ziua lor de naștere; ați vrea, poate, uneori, să-i întâlniți întâmplător, să retrăiți îm¬preună parte din amintiri. Cum trebuie să primim o carte a recunoștinței, cum să-i învățăm pe tinerii noștri, în avalanșa de evenimente ale prezentului, să redevină și un trecut conștien¬tizat, reașezând o ordine a memoriei în sufletele lor?...

Conf. univ.dr. Otilia SÎRBU,
Vicepreședinte U.A.R.F.

La întrebarea pe care mi-o adresează doamna Otilia Sîrbu, pornesc de la ideea că toți cei care nu-și (re)cunosc trecutul, riscă să nu aibă viitor. Sigur că întrebarea sa vine din dorința de a mă invita să scriu câteva rânduri de suflet despre această carte plină de candoare, pot spune, chiar ieșită din comun. O carte ce ne aduce în memoria colectivă, în amintirile noastre, conștientizând dureros dispariția celor care nu mai sunt. Pe mulți dintre ei, așa cum afirmă doamna Otilia Sîrbu, i-am cunoscut, am fost prieteni. Sigur că, uneori, simt nevoia să stau de vorbă cu ei. Această carte îmi răscolește memoria, este o carte pe care pot să o răsfoiesc adu- cându-mi aminte de Sergiu Nicolaescu, de Gigi Dinică, de Ștefan Iordache... de toți cei care, din păcate, nu mai sunt printre noi. Sunt oameni pe care i-am cunoscut și alături de care am trăit o parte din viața mea. Din punctul meu de vedere, cartea este un recurs la memorie, prin intermediul careia autorul încearcă să ne aducă în atenție importanța amintirilor, de cei care au fost cu noi, de cei care au fost alături de noi, prietenii noștri, actorii noștri... plecați într-o altă lume.
Îmi amintesc că mulți din cei care vizitau Bucureștiul nu ocoleau cimitirul Bellu, semnul unei memorii colective prezente. Din păcate, astăzi, timpul nu ne mai ajunge... dar putem, iată o posibilitate, să citim, să răsfoim cartea domnului Ioan Ciorca și, în felul ăsta, să credem că suntem împreună cu cei dispăruți, dar prezenți în sufletul și amintirea noastră. Este o carte plină de candoare, pot spune, chiar un fel de redimensionare a eternității printr-un act de cultură curajos, asumat.
Nu-mi rămâne decât să-l felicit pe autor, pe domnul Ioan Ciorca, pe care nu-1 cunosc încă personal, pentru inițiativa și reușita sa. Aceleași felicitări le adresez și Editurii Ecou Transilvan pentru acest demers unic editorial.
„In amintirea celor care astăzi nu mai sunt printre noi!"

Prof. univ. dr. Ioan CĂRMĂZAN